Cum deja v-am obisnuit, imi place sa fac analogii, comparatii sa folosesc elemente ajutatoare pentru a ma face inteleasa. In seara aceasta mi-a venit in minte o imagine care ar putea explica foarte bine predestinarea, alegerea lui Dumnezeu si liberul arbitru. Imi amintesc ca acum cativa ani am adoptat o idee, cu care am fost de acord si pe care am tot folosit-o pentru a explica cum vointa noastra este circumscrisa vointei lui Dumnezeu. Mai tarziu am explicat acest fapt spunand ca e ca o usa pe care la intrare este afisata frumos invitatia ”intra”, iar pe partea cealalta a usii, cei care intra vad scris ”ai intrat pentru ca ai fost ales”. Acum nu mi se mai pare atat de potrivita, cum nu mi se pare potrivita nici imaginea cadoului pe care Dumnezeu ti-l ofera si pe care tu il poti refuza.
Fac o paranteza pentru ca mi-am amintit de un cantec din copilarie, trist, care acum nu mi se mai pare biblic. ”Isuse, vesnic calator” incepea cantarea si reda o intamplare trista in care omul auzea bataia Domnului Isus la usa inimii lui. Cantarea mi se parea atat de trista, ca imi venea sa plang, si nu intelegeam, copil fiind de ce nu ii deschide usa. Intristarea era cauzata nu de faptul ca omul a deschis usa prea tarziu, ci ca Domnul Isus plecase si pentru ca nu fusese primit inauntru. Ei bine, ma gandesc la providenta lui Dumnezeu, predestinarea si lucrarea Lui in noi ca la un aisberg (iceberg), avand o parte vizibila si una ascunsa, pe care ca s-o vezi trebuie sa te cufunzi. Sunt unii care vad doar partea de la suprafata, si nu vad ca partea nevazuta este cea care da directia.
Tin sa precizez ca varful icebergului nu reprezinta ceea ce facem noi neaparat, ci ceea ce face Dumnezeu in noi si vedem, iar in adanc este lucrarea pe care nu o vedem imediat, dorinta pe care Dumnezeu o pune in noi, credinta, ca dar, si Duhul Sfant ca sa intelegem lucrurile Lui. Nu spun ca este cel mai bun exemplu, insa asta mi-a venit acum in minte pentru a explica ceea ce vad. Nu cred ca este cel mai bun exemplu, au fost atatia oameni mari inaintea mea care au meditat la aceste lucruri, si care au incercat sa explice si au facut-o mult mai bine decat mine.
Doresc ca si in anul care urmeaza El sa continue sa ni se descopere si noi
”sa cunoasteam, sa cautam sa cunoastem pe Domnul! Caci El se iveste ca zorile diminetii, si va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primavara, care uda pamantul!” Osea 6:3
