We Are Here (Christmas)

Aproape un sfert de veac

Vremea de afara trezeste in mine amintiri de mult uitate...

In vacanta de iarna, petreceam mai mult timp cu tata. Mama avea liber doar ce era legal, insa tata avea mai multe zile, timp in care se ocupa de casa, facea curat si ne dadea si noua cate o responsabilitate. In acelasi timp ascultam colinde cantate de Hrusca.

Anul acesta lipseste ceva... si nu e vorba de faptul ca nu am vacanta sau ca holul nu mai este luminat de beculete de toate culorile... ci de tata.

O, Doamne! Imi lipseste...

Au trecut 7 luni de cand nu mai e si am impresia ca a trecut un an.

Avram a plecat impreuna cu tatal sau spre Canaan, insa pe drum acesta din urma a murit. Uneori este bine sa fii singur, pentru ca sa inveti anumite lucruri. A fost spre binele lui Avram. (In cazul meu a fost si spre binele tatalui meu)

Uitandu-ma inapoi in anul ce e gata sa se incheie, vad o groaza de greseli, de pacate, dar si multe lucruri pe care le-am invatat. M-am schimbat: nu-mi mai permit sa fiu visatoare, naiva, sa vad lumea cu ochi de copil. Dintr-o data m-am vazut descoperita, lipsita de protectie (o protectie instituita de catre Dumnezeu).

Ma incred in Domnul ca stie ce este cel mai bine pentru mine si ca imi va purta de grija in continuare asa cum a facut-o pana acum, 25 de ani.