Vremea de afara trezeste in mine amintiri de mult uitate...
In vacanta de iarna, petreceam mai mult timp cu tata. Mama avea liber doar ce era legal, insa tata avea mai multe zile, timp in care se ocupa de casa, facea curat si ne dadea si noua cate o responsabilitate. In acelasi timp ascultam colinde cantate de Hrusca.
Anul acesta lipseste ceva... si nu e vorba de faptul ca nu am vacanta sau ca holul nu mai este luminat de beculete de toate culorile... ci de tata.
O, Doamne! Imi lipseste...
Au trecut 7 luni de cand nu mai e si am impresia ca a trecut un an.
Avram a plecat impreuna cu tatal sau spre Canaan, insa pe drum acesta din urma a murit. Uneori este bine sa fii singur, pentru ca sa inveti anumite lucruri. A fost spre binele lui Avram. (In cazul meu a fost si spre binele tatalui meu)
Ma incred in Domnul ca stie ce este cel mai bine pentru mine si ca imi va purta de grija in continuare asa cum a facut-o pana acum, 25 de ani.
Andreea, sunt incurajata de puterea pe care Domnul ti-o da pentru a trece prin aceasta incercare, de curajul tau de a spune ce simti in aceste momente.
RăspundețiȘtergereFii convinsa ca Domnul nu te va lasa fara protectie si fara dragostea lui de Tata.
Vreau sa iti las urmatorul verset: "Eu insa voi privi spre Domnul, imi voi pune nadejdea in Dumnezeul mantuirii mele, Dumnezeul meu ma va asculta" Mica 7:7
Multumesc, Andreea! Multumesc pentru verset!
RăspundețiȘtergereNu pot decat sa ma laud, ca si Pavel, cu slabiciunile mele, pentru ca puterea Lui sa fie facuta desavarsita.Dumnezeu ma mangaie si imi da putere sa merg mai departe.
Fii binecuvantata de Domnul nostru Isus!
scumpo, Tati e cu tine!:-*
RăspundețiȘtergereAsa este, Madalina! :)
RăspundețiȘtergere